Codex Aureus. Nume de cod, de Silviu Radu – recenzie

Codex Aureus. Nume de cod, de Silviu Radu – recenzie

Editura Proilavia50063370_1200676466746576_2709584336063037440_n
Brăila, 2017
262 de pagini
Trilogia Codex Aureus cuprinde:  
Nume de cod (2017)
Cele trei pergamente (2018)
Ultimul pion (lansare în mai 2019) 

           Când îți dai întâlnire cu un roman care „arată” bine, așteptările sunt mari, mai ales dacă aparține unui autor român și ți s-a confirmat deja că literatura română e teren minat. Așa că atunci când ajungi la ultima pagină din Codex Aureus. Nume de cod, te trezești cu un zâmbet în colțul gurii. Să fiu a naibii! E bun! Tipu‘ ăsta e bun! îți zici intrigată, conștientă fiind că mintea-ți va fugi spre alte teorii ale conspirației. Ca de exemplu, Ceaușescu în discursul din 20 decembrie 1989, spunând că agenturile străine au pornit Revoluția. Așa o fi fost? Ce mari puteri mondiale ne conduc de fapt și cât suntem de manipulați? Ce este adevărat din tot ce știam? Istoria învățată din cărți e doar un scenariu bine pus la punct? Asemenea întrebări devin retorice…codex

       Romanul de suspans Codex Audeus. Nume de cod este construit în jurul unei intrigi reale: prezența celui mai valoros manuscris medieval occidental pe teritoriul României, mai exact la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Acesta este datat în secolul al IX-lea, în timpul lui Carol cel Mare. batthyaneum-1În țara noastră se află doar o parte din manuscris (111 foi scrise și pictate în aur, pe două coloane). Codex Aureus este făcut din pergament, din piele de vițel nefătat sacrificat, ca să fie foarte fin. Cel de-al doilea fagment din manuscris se află în Biblioteca Vaticanului, iar coperțile originale sunt în muzee din londra și Roma. (Nota autorului, pagina 8).

       Acțiunea se petrece pe parcursul unei jumătătăți de secol, începând cu perioada șaizecistă, când tânărul locotenent din Serviciul Secret al Sfântului Scaun, Werner Mirko, încearcă să sustragă din Biblioteca de la Alba Iulia Codexul. Oarecum lipsit de exercițiul camuflării, este arestat, apoi eliberat, mita la nivel înalt deschizând drumul spre libertate. Ceea ce nu știa Werner e că faimosul manuscris fusese mutat în secret în fostul Palat al Bursei, din strada Ion Ghica, din București.

     Dorința Vaticanului de a întregi Codexul este nemăsurată și pune în mișcare forțe nebănuite; se stabilesc președinți, secretari de stat, șefi ai Serviciilor Secrete. Niciun personaj nu este „curat”, toți au câte un cadavru de ascuns în dulap, iar politica se dovedește încă o dată parșivă.

     Nu vă așteptați să găsiți între paginile acestui roman o sensibilă poveste de amor, căci până și pesonajul de factură romantică (zis și pozitiv), salvatorul Elenei rănite – Dorin Coșca – are secrete întunecate. Prin tehnica decupajului, sunt surprinse momentele de mare importanță, momente care scriu istoria.

     Cu toate că autorul avertizează că orice asemănare a personajelor cu persoane reale este întâmplătoare, nu poți să nu remarci contrariul: Victor Ronta (candidat la președinție), Dinu Petrenciu (magnat al petrolului), Elena (o apropiată a președintelui Bădescu), Macovelli (ministru al justiției). În plus, evenimente la care noi am fost martori își găsesc explicații aici. Momentul Colectiv 2015 este amintit ca o încercare de lovitură de stat, planificată minuțios.

     Ieșind din limuzina personală și pornind ca un animal furios spre reporterii care îl așteptau, Victor Ronta se simțea bătrân și obosit. Tragedia de la Club era cel mai are scandal al deceniului. Populația se adunase în stradă și cerea demisia.

     Nimic nu stârnește vulturii mai tare decât mirosul morții, își spuse el. Ținea strâns în mână plicul cu demisia. […]

      A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă.

     Planul mondial așadar mergea mai departe. (paginile 247-248)

    Personajul care m-a impresionat și căruia autorul îi oferă o deosebită atenție, insistând pe detalii, este Werner. Pare să fie omniprezent, omnipotent și cu abilități la îndemână ce fac concurență unui reputat criminal în serie. Curat și eficace. Misiune îndeplinită, își spunea Werner Mirko, mulțumit în gând. (pagina 175)

     Aș mai avea multe de spus, dar vreau să citesc despre Cele 3 pergamente. Revin cu informații ceva mai târziu.

Andreea Duduman

49949666_302427943743358_1433785195802132480_n

Advertisements

5 thoughts on “Codex Aureus. Nume de cod, de Silviu Radu – recenzie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.