KöSEM SULTAN – SULTANA INIMILOR

KöSEM SULTAN – SULTANA INIMILOR

Revista Rânduri cu dichis-Nr. 6/Aprilie 2017

   Autor: Cosmin Lazăr

    Având în vedere că producția turcească despre sultana Kösem a devenit un fenomen și în România, m-am gândit că ar fi o idee bună să facem cunoștință și cu adevărata Kösem, personajul istoric pe care casa de producții Tims Productions (sub conducerea lui Timur Savci) l-a reînsuflețit și l-a adus în atenția publicului.

    Serialul în sine este o interesantă lecție de istorie, căci dezvăluie aspecte ale unei lumi despre care, în general, nu știm prea multe. Are toate ingredientele necesare pentru a ne fascina și pentru a ne determina să lăsăm deoparte prejudecățile legate de cultura și viața otomanilor. Este adevărat că multe evenimente, multe personaje sunt pur fictive, însă producătorii nu au făcut altceva decât să umple lacunele istoriei pentru a oferi un plus de strălucire și coerență poveștii.

    Protagonista este interpretată, pe rând, de trei actrițe marcând  cele trei perioade sau, mai bine zis, cele trei ipostaze ale acesteia: cadâna Anastasia, devenită Mahpeyker, sultana Kösem și sultana-mamă Kösem. În acest mod putem rezuma viața acestei femei uimitoare, apreciată și admirată de contemporanii săi și nu numai.

      Anastasia s-a născut în anul 1590, fiind fiica unui preot ortodox din insula grecească Tinos. La doar treisprezece ani este obligată să renunțe la stilul de viață pe care-l știa dintotdeauna și este trimisă la Istanbul drept dar sultanului Ahmed I, proaspăt încoronat. Odată ajunsă în haremul de la Topkapî, pe dinaintea ochilor i se desfășoară o lume diferită, guvernată de legi proprii, în care iubirea este cea care face regulile.

     Cucerește într-un timp destul de scurt inima tânărului padișah, iar în 1605 îi oferă un prinț, Mehmet, ceea ce-i aduce statutul de sultană. Din acest moment, influența sa se râsfrânge asupra întregului serai, întrucât fosta Sultană-mamă, Safiye, se retrăsese nu demult la Eski Saray (Vechiul Palat), iar actuala Valide, Handan, căzută pradă unei boli, moare în același an.

     Kösem (lidera, conducătoarea, călăuza) naște 7 copii, dintre care 4 prinți și 3 sultane, devenind, pe bună dreptate, haseki (favorită). Dragostea mare dintre ea și Ahmed I l-a determinat pe acesta s-o ia în căsătorie, cum numai sultanele Hürrem și Nurbanu avuseseră norocul cu câteva decenii în urmă. Însă Kösem nu se oprește aici, ambițiile sale nu se limitează la conducerea haremului. Dacă a reușit să cucerească inima sultanului, atunci are calea deschisă spre viața politică a imperiului.

                           

(Sultana Kösem și unul dintre fii ei – Pictură aparținând Școlii austriece, secolul al XVII-lea)

       Cea mai mare realizare a sa, dacă o putem numi așa, dar pe care mulți istorici o neagă, este schimbarea succesiunii dinastice. Până la încoronarea lui Ahmed I, fiecare prinț ajuns pe tron recurgea la fratricid, la uciderea fraților care i-ar fi putut pune în pericol poziția. Astfel succesiunea se realiza strict din tată în fiu. Copilăria lui Ahmed a fost marcată de venirea în fruntea imperiului a tatălui său și de drama ce i-a urmat. Mehmet al III-lea nu a ezitat nici măcar o clipă când a dat firmanul morții celor 19 frați ai săi. Ahmed, în schimb, nu a putut accepta uciderea fratelui său mai mic, Mustafa, cel care va avea parte, mai târziu, de două domnii scurte, nesemnificative.

       Kösem este considerată răspunzătoare de lăsarea în viață a prințului și de contribuția la schimbarea legilor și a tradițiilor. Astfel, prințul cel mai vârstnic devenea moștenitor, tronul putând fi moștenit și de frații sultanului, nu numai de fiii acestuia. Renunțarea la fratricid a reprezentat o adevărată reformă, de o mare importanță pentru continuitatea dinastiei.

     În anul 1617, sultanul Ahmed se stinge din viață, lăsând un gol în sufletul lui Kosem, un gol pe care nimic nu-l va mai putea umple niciodată. După domniile scurte ale lui Mustafa și ale lui Osman, fiul sultanei Hatice Mahfiruze, venea rândul ei să-și ocupe poziția de Valide Sultan. Primul fiu, Mehmet, fusese ucis de Osman cel Tânăr, așa că tronul îi revenea lui Murad al IV-lea. Acesta având doar 11 ani în momentul urcării sale pe tron în 1623, Kösem devine regentă, conducând oficial Imperiul Otoman, după propria voie.

     Din 1640 și până în 1648, tronul a fost ocupat de Ibrahim I, un alt fiu de-al sultanei Kösem. ,,Sultanatul” ei a continuat, reușind să țină frâiele Imperiului din umbră, inclusiv în timpul nepotului său Mehmed al IV-lea. Din nefericire, în anul 1651 își găsește sfârșitul, fiind ucisă din porunca nurorii sale Hatice Turhan, actuala Valide Sultan. Se zvonește că ar fi fost spânzurată cu propriul păr, însă nu există dovezi care să confirme această ipoteză.

      În titlul articolului, după cum puteți vedea, Kösem apare ca și ,,Sultana inimilor”.  Această ,,mamă magnifică”, ,,mamă ucisă” și ,,mamă martirizată” a reprezentat, fără doar și poate, o figură emblematică a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Cea mai puternică sultană, cea care începe faimoasa epocă cunoscută drept ,,Sultanatul femeilor”, deși nu la fel de celebră ca Hurrem, a avut nenumărate merite.

    Chiar dacă realizările din viața politică nu îi sunt în totalitate recunoscute, un lucru este clar: a cucerit inimile tuturor. Mai ales, inimile oamenilor de rând. Pe tot parcursul vieții a întreprins o vastă activitate filantropică, sprijinind femeile, copii, bolnavii, oferindu-le mângâiere și ajutor necondiționat… Un suflet generos care nu a uitat niciodată de unde a plecat…

                                 

 (Sultana Kösem în interpretarea de excepție a actriței Beren Saat – Sursă foto)

     Fiindcă nu puteam încheia acest articol fără niște recomandări literare, uitați două titluri de beletristică pe care vi le recomand cu drag și care, sper eu, vă vor deschide apetitul pentru acest subiect, pentru istoria Imperiului Otoman și nu numai:

  • ,,Sultana Kösem” de Aslî Eke (Editura Corint, 2017)
  • ,,Kösem” de Solmaz Kâmuran (Editura Polirom, 2017)

      Și nu uitați de serialul ,,Kösem”, o modalitate inedită de a învăța ceva nou și, cel mai important, de a te destinde, de a evada din viața cotidiană.

Pe data viitoare!

Autor: Cosmin Lazăr

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s