Mitologia greacă

  Mitologia greacă

Revista Rânduri cu dichis by Literatură pe tocuri Nr. 2/Decembrie 2016

Autor: Iliuţa Raduţi

 “Istoria este o expoziţie extraordinară unde apar, precum cristalele colorate care îşi schimbă nuanţa în funcţie de lumina, diferitele idei care au configurat stilurile de viaţă ale omului. Fiecare perioadă are parametrii săi şi, pe drumul nesfârşit al căutării, oamenii se ghidează după aceste modele, încercând să le urmeze şi să se supună lor …” Prof. Delia Steinberg Guzmán

    Mitologia reprezintă un ansamblu de mituri, poveşti şi legende care descriu o anumită religie şi ne prezintă diferite fenomene ale naturii, originea omului şi a animalelor. Cuvântul “mitologie” provine din limba greacă prin alăturarea cuvintelor “mythos” (poveste sau legendă) şi “logos” (cuvânt). Fiecare zonă a globului are propria mitologie însumând legendele caracteristice şi religia specifică ei. Voi începe acest periplu prin istorie mitologiei cu una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite-şi anume mitologia greacă.

   Mitologia greacă ne prezintă o serie de povestiri fascinante şi fabuloase despre originea pământului, despre zei şi eroi legendari, povestiri care ne-au captivat de-a lungul anilor şi continuă să o facă trimiţându-ne într-o lume în care imposibilul devine posibil şi unde miracolele sunt deseori întâlnite. O trecere în revistă a lor nu este necesară, îi cunoaştem din legende, epopei şi povestiri. Voi aminti doar o parte dintre ei şi anume pe cei pe care îi consider cei mai reprezentativi, cei care au pus bazele şi care ne-au rămas peste ani în memorie prin curajul, puterea, dar şi faptele reprobabile care i-au caracterizat.

   Voi începe cu Cronos cel mai tânăr dintre titani, fiul lui Uranius şi al Gaiei singurul dintre fraţi care a acceptat să îşi ajute mama în demersul acesteia de a pune capăt pasiunii soţului, nedorind să mai nască alţi copii. Din sângele căzut pe pământ la amputare s-au născut Furiile, Nimfele copacilor şi Giganţii. Îndată ce Cronos l-a castrat pe Uranus, el şi soţia sa, Rheea, au ocupat tronul urmând o perioadă de armonie şi prosperitate, care a devenit cunoscută ca “Epoca de Aur”.

    Zeus considerat “Tatăl zeilor şi oamenilor” este zeul cerului şi fulgerelor în mitologia greacă. El este cunoscut pentru escapadele sale erotice al căror rezultat este apariţia unor eroi legendari şi anume Hercule, Hermes, Perseu, Minos, Elena din Troia, Dionysos. Începuturile existenţei lui Zeus sunt dificile, el fiind ascuns de mama sa Rheea în Creta pentru a scapa de urgia lui Cronos care îşi înghiţea copii de teamă să nu fie detronat de unul dintre ei. Acesta ajutat de fraţii săi pe care reuşeşte să-i readucă la viaţă, declară război lui Cronos. Lupta pentru putere a durat zece ani şi cu ajutorul ciclopilor şi hecatonheirilor, reuşeşte să învingă, devenind astfel stăpânul întregului univers. În semn de mulţumire el a dăruit Lumea subpământeană fratelui său Hades, iar marea lui Poseidon. Cu prima sa soţie, Metis, Zeus a născut-o pe zeiţă Athena, cu Tirana Leto, pe Artemis şi pe Apollo, cu sora sa Demetra – pe Persefona. Cu Hera, cea care îi devine egală şi regină în Olimp, Zeus a avut patru copii: Ares, Hephaistos, Hebe şi Ilithyia. Zeiţa războinică, Athena a jucat un rol important în lupta împotriva giganţilor. Dar şi în războiul troian alături de greci.

zeus

   Ne este cunoscută legenda conform căreia cetatea Atena ajunge să poarte numele zeiţei după disputa acesteia cu Poseidon cu prilejul împărţirii diverselor regiuni greceşti, Consiliul zeilor decide să ofere cetatea aceluia care oferă darul cel mai de preţ. Poseidon oferă calul şi Athena măslinul, cel care avea să asigure prosperitate locuitorilor. Considerată zeiţa înţelepciunii, Athena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meşteşugurilor, a agriculturii şi a literaturii.

   Naşterea lui Apollo şi cea a lui Artemis are loc pe insula Delos scoasă din valurile marii de Poseidon pentru a o ajuta pe Leto să nască, deoarece în gelozia ei Hera îi refuză acesteia un loc potrivit pentru a putea naşte. După 9 zile şi 9 nopţi de chinuri cei doi gemeni au venit pe lume. Apollo era înfăţişat ca un tânăr frumos şi înalt, cu o statura impunătoare. Iniţial, Apollo era considerat ca un zeu răzbunător care răspândea molimi sau pedepsea cu săgeţi pe oricine îi stătea împotrivă. Ulterior a fost considerat zeu vindecător, priceput în arta lecuirii, iar mai târziu el a devenit zeul muzicii, al poeziei şi al artelor frumoase.
    Disputa dintre Apollo şi Zeus ca urmare a uciderii lui Asclepios, aduce după sine uciderea ciclopilor. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus să slujească ca sclav, pe un muritor, timp de un an. Având un rol important în mitologia greacă Apollo a fost preluat de timpuriu şi de alte popoare-şi anume vechii etrusci şi mai târziu de către romani. “În cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, şi tot acolo, pe vremea împăratului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.”

   Artemis considerată zeiţa fertilităţii, a virginităţii, a vânătorii pădurilor şi naşterii copiilor, a fost una dintre cele mai adorate zeităţii ale Olimpului. Marele înţelept Callimachus povesteşte că la vârsta de trei ani zeiţa s-a aşezat în poală lui Zeus şi i-a cerut să-i îndeplinească şase dorinţe şi anume: să aibă multe nume ca să fie diferenţiată de fratele ei Apollo, să aibă un arc, săgeţi şi o tunică ca să poată vâna după bunul plac, să fie Aducătoarea de Lumina, să rămână mereu fecioară, să aibă 20 de nimfe s-o servească şi 60 de fiice ale lui Okeanos să-i servească drept cor. Operele păstrate de-a lungul timpului o prezenta pe Artemis ca o fecioară sălbatică, singuratica care cutreieră pădurile însoţită de o haită de câini dăruiţi de Pan, ucigând animalele cu arcul şi săgeţile. Legenda conform căreia Orion vănătorul îndrăgit al zeiţei este ucis accidental de aceasta, rămâne una dintre cele mai frumoase legende ale Olimpului. Îndurerată, Artemis îl roagă pe Zeus să-l urce printre constelaţii pentru al putea vedea zilnic-ne vorbeşte de o latură romantică al uneia dintre cele mai reci zeiţe.

   Născută din valurile marii învolburate, zeiţa Afrodita ne aminteşte de frumuseţe şi dragoste. Deşi cea mai frumoasă dintre zeiţe, Afrodita este căsătorită cu zeul şchiop, hidosul Hefaistos, fierarul zeilor, iar acest aspect a condus la o serie de infidelităţii ale ei cu zeul Ares, zeul războiului, Dionysos, Hermes şi Poseidon, precum şi cu muritorii Adonis şi Anchises. Implicarea ei în războiul troian a schimbat sorta unui popor şi multe pagini de istorie.

.afrodita

   În mitologia greacă Poseidon era zeul mării, înghiţit la naştere de către tatăl său Cronos şi salvat de fratele mai mic Zeus. Participarea lui la războiul cu titanii, l-a determinat pe Zeus să-i ofere Împărăţia apelor transformându-l astfel în Zeul mărilor. “El sălăşluia în fundul marii împreună cu soţia sa, Amfitrite, alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin şi purtat de un car tras de cai înaripaţi, spintecă valurile – spune legenda.

poseidon

   Tot legendele ne vorbesc despre implicarea lui la construcţia zidurilor cetăţii Troia alături de Apollo. Faptul că nu a fost răsplătit de către troieni pentru munca sa, se implică în războiul dus de aceştia cu grecii, nimicindu-le corăbiile şi aruncându-i de pe un ţărm pe altul.
  Poseidon a avut numeroşi fii şi fiice printre care Triton, ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus – regele lestrigonilor, etc.

   Ares, zeul războiului la greci este reprezentat în literatura greacă sub aspectul violent şi neîmblânzit al războiului, deşi în numeroase mituri legate de numele lui, zeul apare adesea înfrânt, fiind rănit şi silit să se retragă.
    Dintre numeroasele episoade amoroase ale zeului, cel mai cunoscut este cel cu Afrodita dat în vileag de soţul acestei, episod ce ne-a adus o nouă legendă frumoasă şi plină de învăţăminte.

   Legendele Olimpului, Epopeile lui Homer: Iliada şi Odiseea, miturile dintre care voi aminti: Prometeu creatorul oamenilor, Călcâiul lui Ahile, Firul Ariadnei, Uranus şi Geea, Cele douăsprezece munci ale lui Heracles, sunt doar câteva dintre mărturiile care ne vorbesc despre Olimp şi zeii acestuia, transformând mitologia greacă în una dintre cele mai fascinante şi iubite mitologii ale lumii.

.mitologie-greaca

Autor Iliuţa Raduţi

Advertisements

One thought on “Mitologia greacă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s