Incest de Christine Angot

Incest de Christine Angotangot-christine

Autor: Elenis-recenzie

Editura: Leda

Număr pagini: 215

Anul apariției: 1999 în Franța, 2008 în România

Autor: Christine Angot

Traducerea din limba franceză: Marieva Ionescu

   Născută în zodia vărsătorului în 1959, Christine Angot prezintă toate trăsăturile caracteristice celor născuți sub acest semn zodiacal. Originală și inventivă, autoarea de origine franceză este printre puținii scriitori care se încumetă să iasă din tiparele convenționalului și să șocheze.

    În Incest, roman apărut în 1999, Christine Angot experimentează un nou mod de a scrie, acela de a scrie exact cum gândești. Mai precis, punctuația lipsește pe alocuri cu desăvârșire, alineatele la fel, dialogul este plin de simboluri (ușor de înțeles mai ales cunoscătorilor de limba franceză) și curge în text într-un mod aproape bulversant. Dar nu acestea sunt elementele care vor șoca cititorul, ci relatarea fără perdea și debutul romanului:

          Am fost homosexuală timp de trei luni.

În restul timpului, așa cum rezultă din confesiunile așternute cu dezinvoltură pe paginile romanului, a fost incestuoasă. Dar și soție și mamă, aspecte pe care autoarea le abordează în plan secundar.

Relarea are loc la persoana întâi, din perspectiva autoarei (ea fiind și protagonista), care lasă impresia că-și dezvăluie propria viața într-un mod mai mult decât realist. Să ținem însă cont de faptul că scriitorul e totuși o mască în opinia autoarei.

Cei care ne-am aventurat în descoperirea adevărului gol-goluț suntem avertizați că e o carte periculoasă.

Conștientă de stilul inedit de redactare, Christine Angot este sigură că reacția voastră o să mă facă să sufăr, afirmația referindu-se la criticile pe care le va primi după publicare, mai ales că își prevestește în scris că această carte o să fie considerată o mărturie de căcat. Evident că vă întrebați de ce?

Poate pentru că în prima jumătate a cărții ni se relevă o Christine Angot isterică, obsedată de iubita ei Marie-Christine, medic pneumolog, pe care o sună insistent și de care se desparte des și cu care se împacă la fel de frecvent. Conversațiile telefonice se concentrează în jurul relației – a continua sau a nu continua această idilă, pe care unii ar considera-o abominabilă. Numai imaginându-ți dialogurile conștientizezi nebunia Christinei și dependența ei de persoana iubită. Această legătură este bolnăvicioasă la propriu, căci, în caz că nu știați, Homosexualitatea între femei presupune multe contorsionări. Norocul meu, ea e medic, îmi prescria masaje, recuperare respiratorie și vertebrală. Cu toate acestea, Christine Angot se ține scai de această doctoriță, care nu se sinchisește prea tare să-i facă pe plac, dar care, în schimb, o înțelege și o ascultă mai mult decât oricine altcineva.

Partea a doua aduce colacul peste pupăză sau poate cireașa de pe tort pentru că aflăm detaliile relației incestuoase cu tatăl său, care a cunoscut-o și recunoscut-o ca fiica sa legitimă abia când aceasta avea 14 ani. Descoperim astfel o altă latură a Christinei Angot (fostă Schwartz), în afară de cea homosexuală, derivată, pare-se, din dorința de a se lansa în forță ca scriitor.

 … la 14 ani. Voiam să devin scriitoare, voiam să demarez în forță, m-am gândit la tema incestului, l-am sedus pe tata.(…) de la paisprezece la șaisprezece ani s-a întâmplat. Fără să încetez să îl rog, de fiecare dată, să înceteze.

Ca o pedeapsă a destinului, tatăl său avea să se îmbolnăvească mai târziu de Alzheimer, boală pe care o moștenise de la bunicul Christinei. Despre mama și fiica sa Leonore, Christine abia dacă amintește. Oferă în schimb ceva mai multe detalii despre soțul ei, Claude.

          Pe Claude l-am întâlnit la o manifestație. Locuia în Reims, ca și mine, ne cunoșteam deja, datorită părinților noștri, care lucrau în același loc. (…) Un an mai târziu, ne-am mutat împreună într-un apartament mai mare. Care era al părinților lui, prima greșeală. Poate nu chiar prima. Când deschideam obloanele, mama lui mă vedea. Dintr-un apartament vecin, tot proprietate a lor. Așa a început cearta (cearta cu ei). Am început ședințele de psihanaliză, am început să scriu, ne-am căsătorit. Mama mea ne pregătea câte ceva de mâncare ca să ne ajute. Eram tineri, aveam cam douăzeci și cinci de ani. Mi-am terminat ședințele de psihanaliză, am plecat la Bruges pentru un an de studiu, ne despărțiserăm. Intenționam să divorțăm. Păcat.

Deși l-a iubit pe Claude, la câteva luni de la despărțire o cunoaște pe Marie-Christine și se „împrietenește” cu ea, fără a-i păsa de ceea ce ar putea spune lumea sau măcar fiica ei.

O descoperim, așadar, pe Christine Angot de patru ori femeie – soție, mamă, lesbiană și incestuoasă. Descrierile fiecăruia dintre aceste statuturi sunt redate la o intensitate adecvată importanței lor pentru ego-ul autoarei așa că, evident, când citim despre relațiile „interzise” cu Marie-Christine și cu tatăl, citim cu patos într-un ritm alert. Așa am citit și eu, uimită, uneori chiar îngrozită de detaliile scabroase. Pentru mine, Christine Angot a redactat cel mai șocant roman de autoficțiune.

Concluzia nici că putea fi mai bine scrisă decât a făcut-o Alexandru Matei în Prefață, când vă relevă că aveți ocazia să descoperiți acum una dintre cele mai lucide conștiințe literare ale unei modernități aflate în agonie; cineva care știe că literatura nu mai poate fi, de fapt, decât o anti-literatură atâta vreme cât ții cu tot dinadinsul să o practici ca pe un exercițiu al libertății de expresie, ceea ce Christine Angot a și făcut.

Autor:Elenis

 

 

Advertisements

2 thoughts on “Incest de Christine Angot

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s