Dincolo de timp de O.G. Arion-vol 3-Seria Nemuritor-Fragment

Dincolo de timp de O.G. Arion-vol 3-Seria Nemuritor-Fragment

Autor Oana Arion

     Aveam încă acel sentiment de nelinişte pe care îl simţisem încă de dimineaţă, un fel de frică nedesluşită care mă făcea să simt o apăsare în zona inimii şi mă împiedica să mă bucur de ziua aceea specială. Habar nu aveam de ce, dar era o senzaţie foarte neplăcută. Iar petrecerea abia începea.
Era ziua în care avea loc un eveniment important la Trei Stejari şi anume o nuntă. Dar nu orice fel de nuntă, ci una de proporţii impresionante, cu sute de invitaţi, la organizarea căreia îmi adusesem şi eu aportul. Ian, prietenul meu, mă rugase să îl ajut, iar totul urma să aibă loc pe proprietatea sa care se afla la câţiva kilometri de Wind’s Cross, oraşul în care locuiesc.
De Ian mă leagă o prietenie stranie, având în vedere că ne-am cunoscut în condiţii excepţionale şi că el face parte dintr-o altă lume, una pe care muritorii de rând nu au şansa să o cunoască. Aventurile noastre au implicat, în cele nouă luni de când ne cunoaşteam, blesteme străvechi, răpiri, lupte şi situaţii care păreau fără ieşire. Dar am supravieţuit şi mi-am câştigat dreptul de a face parte din această lume întunecată şi plină de secrete.
În timp ce mă gândeam la toate acestea, zâmbind fără să vreau şi aproape uitând de sentimentul acela de nelinişte care îmi tot dădea târcoale, îmi legam baretele sandalelor aurii în jurul gleznelor. M-am ridicat şi m-am privit în oglinda ovală, care îmi trimise înapoi propria-mi imagine. Da, era totul în regulă: rochia de dantelă crem se aşeza perfect în falduri ample în jurul coapselor, iar coafura îmi punea în evidenţă gâtul şi umerii.
Am inspiriat aerul călduţ al serii de iunie. Mirosea a iasomie şi a vanilie datorită nenumăratelor lumânări aşezate în sfeşnice înalte de-a lungul aleii care se întindea sub balconul camerei.
-Eşti gata?
Am tresărit şi m-am întors furioasă spre Arrio. Abilitatea de a se deplasa fără zgomot era unul dintre puţinele lucruri pe care le uram la el, pentru că întotdeauna mă lua prin surprindere. Arrio îmi zâmbi, iar în secunda următoare am uitat de furie: arăta impecabil, de la smokingul negru care îi venea perfect, până la părul negru cu reflexe albăstrui pieptănat cu grijă. Mi-am trecut braţele în jurul umerilor săi, inhalând parfumul cu iz de citrice şi mi-am ridicat faţa spre el.
-Eşti frumoasă, Victoria, îmi spuse el zâmbind.

  Îmi pronunţă numele pe un ton jos, eliminând “c”-ul, iar eu m-am înfiorat ca de fiecare dată când îl auzeam rostindu-l astfel. Arrio mă sărută uşor pe buze şi mă strânse în braţe.
Aveam un “moment”, unul dintre multele momente de tandreţe pe care le tot trăiam de când ne întorseserăm, în urmă cu trei luni, din Europa, când Arrio fusese răpit, iar eu, împreună cu Ian, plecasem în căutarea lui. Îl găsisem până la urmă, dar preţul plătit fusese mare: muriseră oameni, puterile latente dobândite în urma unui blestem străvechi se treziseră până la urmă în mine, iar încrederea pe care o avusesem în relaţia mea cu Arrio fusese oarecum zdruncinată, deoarece începusem să văd lucrurile într-o lumină nouă.
De atunci tot încercasem să regăsesc vechile sentimente şi căutam în fiecare atingere, în fiecare cuvânt ceea ce simţeam că îmi fusese răpit şi anume puterea de a mă dărui şi de a iubi fără întrebări şi fără ezitare. Această putere mă făcuse în trecut să mă avânt în situaţii care păreau imposibile şi periculoase şi să supravieţuiesc. Astăzi, însă…
-Eşti bine? întrebă Arrio, desprinzându-se din îmbrăţişare.
-Oh, da, am spus eu.
Ştiam că nu avea cum să îmi citească gândurile. Blestemul argintului avusese şi o parte bună: mă făcea imună în faţa puterilor unui vampir, imposibil de descifrat sau de constrâns. Îmi putea simţi emoţiile, teama, bucuria, furia, dar cam atât.
El mă privi arcuindu-şi o sprânceană şi zâmbind cu un aer de neîncredere, dar nu mai spuse nimic. Mi-am luat plicul auriu, mi-am controlat încă o dată ţinuta în oglinda înaltă cu picior şi am ieşit împreună din cameră.
Hall-ul larg de la parter era plin de oameni în ţinute elegante, iar deasupra adunării plutea zgomotul conversaţiilor, ca zumzetul unui roi de albine. Aproape toţi îmi erau străini. Involuntar am căutat silueta lui Ian în mulţime. L-am descoperit lângă uşile sălii de bal, discutând cu un grup de femei in rochii strălucitoare care râdeau afectat.
Ca şi Arrio Ian purta un smoking negru care îi făcea trupul înalt să arate perfect. Părul îi crescuse mult şi acum îi cădea în şuviţe blonde de-a lungul tâmplelor. Ne văzu coborând scara şi, după ce se scuză cu o plecăciune scurtă veni să ne întâmpine.
-Totul este bine? întrebă el, trecându-şi privirea de la mine la Arrio şi înapoi.

   Ce aveau toţi în astă seară cu întrebarea asta? Nu păream bine sau ce? Dădeam impresia că voi izbucni sau că mă voi transforma într-o psihopată şi voi alerga invitaţii cu un cuţit în mână? Apoi m-am simţit ruşinată: erau doar îngrijoraţi. Faptul că mă aflam acum înconjurată de atâtea creaturi supranaturale putea să fie o problemă. Nimeni, în afară de câteva persoane de încredere, nu ştia despre darul meu recent descoperit, iar secretul trebuia să fie păstrat cu multă grijă.
Cum, nu v-am spus? Nunta aceasta nu era doar un eveniment monden. Mirele era liderul unei importante comunităţi de vârcolaci din zona de nord a ţării, astfel că la eveniment participau foarte mulţi reprezentanţi ai lumii supranaturale. Era normal ca Ian, el însuşi supranatural, berserker şi viking autentic, precum şi Arrio, iubitul meu vampir să fie atenţi ca secretul meu să nu fie dezvăluit.
Vă întrebaţi probabil care este acest teribil secret?

 Vreţi să aflaţi secretele? Vreţi să stiţi cum se continuă acţiunea din primele două volume? Citiţi cartea Dincolo de timp de O.G.Arion, vol 3 din seria Nemuritor, pe care o puteţi găsi la Editura Librexdincolo-de-timp

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s