România şi românii în beletristica străină

      România şi românii în beletristica străină

Autor articol: Mara Caloian şi Marius Andrei

     Chiar dacă nu e tocmai o destinaţie turistică mondială arhicunoscută, România exercită totuşi o atracţie deosebită asupra celor avizi de legende, pitoresc, sălbatic şi, nu în ultimul rând, mistic. Renumele de sălaş al vampirilor şi-al vârcolacilor, peisajele naturale splendide, precum şi tradiţiile în mare parte superstiţioase, atrag din punct de vedere literar, numeroşi scriitori străini construindu-şi acţiunea în ţinuturile noastre sau folosind nume româneşti pentru anumite personaje. Iată cateva cărţi premiate şi devenite rapid bestseller-uri, în care some Romanian characters au o rezonanţă aparte.

    Cea mai celebră, rămâne, desigur, opera gotică clasică a lui Bram Stoker. Romanul „Dracula” (apărut în 1897 ) nu mai are nevoie de nicio prezentare, devenind în timp, una dintre cele mai ecranizate cărţi din istoria literaturii şi a cinematografiei.

    Mai recent, scriitorul ceh Pavel Bucek, cunoscut cititorilor sub pseudonimul de Brian Storker, a dezvoltat o adevărată pasiune pentru vampirologie şi legendele contelui Dracula. În acest sens, el a studiat viaţa lui Vlad Ţepeş şi a scris un roman cu titlul „Dracula-Lumina şi umbra Ordinului Dragonului”. Multiplele călătorii făcute în Transilvania l-au ajutat pe autor nu doar să plaseze cu succes acţiunea în România şi să redea specificul local al vremii, ci şi să insereze în text o mulţime de personaje româneşti, atât cu numele cât şi cu obiceiurile corespunzătoare.

    ro1Legendele româneşti cu privire la vampirul înfricoşător au fascinat-o şi pe autoarea americană, Elizabeth Kostova, care abordează mitul contelui Dracula în romanul „Colecţionarul de istorie”. Purtând paşii cititorului prin locuri în care trecutul şi-a lăsat amprenta parcă pentru veşnicie, acţiunea cărţii poposeşte şi în România, pe urmele misterului ce-l înconjoară pe Vlad Ţepeş.

   „Sabia magică” de Markus Sedgwick, este un bestseller internaţional care a luat Premiul Booktrust Teenage  şi Premiul American Library Association ca şi cea mai bună carte pentru tineri.  Se petrece tot în Transilvania, unde Toma şi fiul său Petru sunt eroii ce trăiesc aventuri inspirate din miturile locale.

    „Academia Vampirilor” creează categorii fantastice de personaje, folosind denumirile româneşti de strigoi şi moroi, iar vechile familii regale vampireşti au origini în România.

   Dincolo de vampiri, în celebrul „Hary Potter” e amintită ţara noastră ca şi cel mai mare Sanctuar al Dragonilor. Locul unde ei sunt protejaţi şi studiaţi. Diferite personaje trecând sau studiind încă, pe la noi.

   În seria de romane SF „ Umbra Marionetelor”, continuarea volumului de notorietate absolută „Jocul lui Ender”, un om de ştiinţă genial român, Doctor Volescu, se joacă cu genele speciale ale copiilor-minune pe care îi creează.

   “Castelul din Carpați” (în franceză „Le Château des Carpathes”) este un roman de anticipație publicat de Jules Verne în 1892, dar a cărui scriere fusese finalizată din 1889. Acțiunea romanului se petrece în majoritate în Munții Carpați, prezintă poporul roman publicului cititor al vremii şi include unele previziuni tehnice remarcarbile, ca mai toate romanele lui Jules Verne.

   Trecând la beletristica din afara categoriei fantasy (în ciuda numelui – nu e Conan Barbarul) , România e descrisă pitoresc ca peisaj şi personaj colectiv la sfârşitul Primului Război Mondial, în „Capitanul Conan” a lui  Roger Vercel. Principala figură aici e un căpitan francez mercantil şi profitor, cei mai memorabili romani fiind doi politisti voinici şi oameni dintr-o bucata.

   „Pictorul fără glas” de Georgina Harding, îl are în centru pe Augustin, un băiat surdo-mut din Iaşi, care comunica numai prin desen şi pictură ; peste care trece războiul şi care trăieste căderea Cortinei de Fier, cu instaurarea comunismului în Europa de Est.

   Nu se poate să nu fi auzit de seria de romane de razboi a lui Sven Hassel. Ce e deosebit la ele e că privesc Al Doilea Război Mondial, nu doar cinic şi realist, dar şi pentru prima oară în traducere la noi, din perspectivă germană. România e un fel de oază a distracţiei şi bunăstării, singurul loc unde extenuaţii soldaţi germani se pot înfrupta pe săturate cu mâncare, locul de unde Porta îşi câstigă la cărţi reprezentativul joben portocaliu de la un baron. Soldaţii români de pe frontul din Rusia apar şi ei repetat, cel mai adesea zăriţi cu speranţa de a fi aliaţii români şi nu duşmanii ruşi, din cauza uniformelor asemănătoare.

    În „Vrajitoarea din Portobello” , omul-bestseller Paulo Coelho, urmăreşte epic, mistic şi filosofic, destinul unei fete înfiate din România, plină de calităţi fizice şi sufleteşti.

    În „Femeia-Cameleon” personajul de origine română e un lunetist, Lupu, care face parte dintr-un grup de aventurieri mercenari.

   Ca personaje meteorice, apar foarte des români şi în cartile lui Isabel Allende. Un doctor ce pune diagnosticul corect fetiţei ce a refuzat sa vorbească, un bijutier de încredere, un grădinar care evoluează în guru şi pune umărul la declanşarea fenomenului flower power în America.

    Desigur, mai sunt o mulţime de memorii, descrieri biografice şi multe alte cărţi de beletristică pe care nu le-am prins în acest scurt articol. Dar el poate fi luat şi ca o trecere în revistă serializată, care urmează a fi completată de noi, de voi sau de alţii, când descoperim şi alte motive naţionale brodate în creaţiile romancierilor străini.

Autori: Mara Caloian şi Marius Andrei

Advertisements

One thought on “România şi românii în beletristica străină

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s